RSS Feed

nu stiu dac-am imbatranit sau nu

… da’ timpul trece foarte repede. cel putin de 4 ani de cand m-am mutat in bucuresti. nu, nu-i o noutate pentru nimeni, nici macar pentru mine; si eu realizez treaba asta in fiecare seara cand ma bag in pat.

si de multe ori mi-e ciuda ca n-apuc sa fac multe, sa le termin pe toate, sa ma impart peste tot, sa am timp pentru toti. dar, cum s-a tot demonstrat de-a lungul timpului, viata-i nedreapta. suntem astfel nevoiti sa luam decizii, sa alegem intre unele si altele, sa ne stabilim niste prioritati. iar lucrul asta pentru mine-i groaznic; si nu-i groaznic pen’ ca trebuie sa fac ceva, ci pentru ca trebuie sa renunt la altceva.

recent m-am impacat si cu ideea ca nu voi putea sa le fac pe toate (stiu, era cazul). dar din ‘alea toate’ mi-as dori ca macar unele sa se transforme-n aminitiri si-n parti din viata mea. astfel, intr-o ordine care n-are importanta, mi-as dori:

sa merg la un concert snow patrol; da’ nu la noi. puteti sa-i spuneti moft, i won’t mind.

sa ajung la machu picchu. cand eram mica credeam ca-i o gluma, nu putea sa existe un loc pe care sa-l cheme asa; mai mult ca sigur radeau ceilalti de el..

o cada in mijlocul baii. exact ca-n poza.

macar doi copii.

cam 1000 de retete postate pe blog. ne-am inteles ca vorbim pe termen lung, da?

– sa-mi tocesc conversii plimbandu-ma pe marele zid chinezesc. ei, bine, sa nu exageram. nu toti aia 21 000 de km.😀

sa mananc sushi de la mama lui (intelegi ce zic?). la fel si cu mu shu pork, eventual dupa ce mi-am tocit conversii.

sa donez sange. daca as fi primit bani pentru fiecare data cand am spus ca ma duc sa donez sange, as fi vazut pe putin juma’ de lume, pi banii mei. da, mi-e frica, da’ nu asta a fost motivul pen’ care nu m-am dus. dac-aveti drum, dati un telefon.

sa calaresc pe malul marii, desculta. nu inteleg de ce rade stef cand ii spun, mie mi se pare genial. pe cat de mult mi-a placut sa calaresc prin padure, am senzatia ca o sa fie mai placut cand nu va trebui sa ma feresc de crengi si alti arbusti.

– sa fac voluntariat. nu conteaza daca-i la noi sau afara, voluntariat sa fie. n-am facut-o pana acum strict din lipsa de timp. si da, m-as duce vreo juma’ de an in africa.🙂

sa vad macar 30% din lume. tripadvisor zice ca-s undeva la 6%. nu-i rau, am senzatia ca inca-s in grafic.

sa-mi iau concediu o luna intreaga si sa vizitez o tara pe de-a-ntregul. de la un capat la altul, din satuc in satuc, prin toate cartierele si prin toate orasele mici sau mari, de preferat insotita.😀

sa scriu o carte. decat una!

sa salvez o viata. nu va ganditi c-o sa-ncep sa fac pe batman, am si rau de intaltime..

sa am in casa o camera doar c-un fotoliu rabatabil, carti, un bonsai si tapet pe pereti. aaa, si geamuri din podea-n tavan. poa’ sa fie si-asa:

About The Foodie

Full-time chef, part-time whimper

One response »

  1. Catalina Mitrache

    imi place cum gandesti🙂

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: