RSS Feed

vecinii mei, tiganii…

nu cred ca am apucat sa va povestesc despre vecinii de pe strada. nu v-am spus nici macar pe unde stau. va spun sa stiti sa nu va mutati in zona. de ce? o sa aflati in continuare.

sa vedem: stiti petromul de pe tunari cu eminescu? ei, cum mergi spre stefan cel mare, e o straduta, prima pe dreapta, care duce spre casa in care stau. am si vecini misto; neamu’ lui sasa pana e peste drum, putin mai incolo am inteles ca s-a mutat horatiu malaele. sau mihai malaimare. nu mai retin, stie bunica-mea exact. am vecini faini pe o raza de 50 de metri. dupa aia 50 de metri incepe distractia. tigani, tati! multi, negri, cu fuste, palarii, copii multi si galagiosi (cum altfel?).

sa nu ma intelegeti gresit: n-am avut probleme cu ei si probabil nici nu m-ar fi interesat daca balconul camerei mele n-ar fi fost la strada. exact. spre casele, corturile si curtile lor. si cu toate termopanele puse cu mult tact, se aude la mine-n camera ca la ei in curte. si nu exagerez. aud inclusiv cand se sparge un pahar la ei in curte.

vara stau afara (ei), canta, mananca, beau, danseaza, se cearta, urla, se bat, se impaca pana noaptea tarziu; sau mai degraba, dimineata devreme. si nu prea pot eu sa dorm cu geamul deschis. dar asta e vara. te astepti ca la vremea (frigul) de acum, sa mai faca si ei un foc in casa, sa bage in cuptor o tava de seminte si sa se certe sau ce-or mai face, la caldura. de unde?..

luni dupa amiaza, pe la 6 (18:00), ma duc dupa sora’mea, la gradi. si ies din raza de 50 de metri de care povesteam la inceput. … trec prin dreptul unei curti si-ncerc sa-mi fac loc printre niste carucioare furate luate cu promisiunea de inapoiere de la cora. carucioare pline cu bautura. si-mi zic: ‘naspa’. curiozitatea nu-mi da pace si arunc un ochi in curte (pe portile larg deschise, sa ne intelegem). si ce vad? mare cort alb, becuri si beculete atarnate pe unde s-a putut, puhoi de lume; ce sa mai? o adevarata fiesta. si-mi zic: ‘futu-i! nunta lunea?!?!’ da’ nu era nunta. ma intorc acasa, imi vad ale mele pana pe la 9 (21:00), apoi ma retrag la mine-n camera cu gandul sa-mi pun o muzica si sa mai pierd vremea citind diverse.

cand, deodata, imi sare inima din piept. cu totii (cel putin majoritatea) ati avut la un moment dat in viata, una, doua, trei pisici sub un geam. pisici care faceau ca toti dracii (intelegeti ce zic, da?). si zic ‘de unde dracu pisici, cu asa gasca de caini pe strada?’ scot nasul pe balcon, nici urma de pisici, nici urma de caini. si-mi zic ca mi se pare. n-apuc sa-nchid bine geamul, ca se aude iar. mai tare, mai intens, mai lung. doar ca, de data aceasta, am dibuit si ceva vocale, consoane si sunete omenesti. a urmat un lung sir de bocete, ‘ un’ te duci, taticule?’, ‘mai taci, fa, ca trezesti mortu’ si-am dat atatia bani pe sicriu!’ (pe onoarea mea).

si-au tinut-o asa pana la 3 noaptea; sau dimineata, cum preferati. si-au tinut-o asa trei zile si trei nopti; ca-n povesti a fost.

 

p.s.: cam ca-n poza, doar ca ai mei aveau si cort. si super joc de lumini.

About The Foodie

Full-time chef, part-time whimper

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: